joi, 6 iulie 2017

Banii de buzunar ai copiilor

Cărţi care ne învaţă despre bani

Spre deosebire de alte popoare, preocupate de educaţia finaciară a copiilor (un exemplu aici), noi, românii, nu prea ne sinchisim de acest aspect.

Ori negăm copiilor prea multe lucruri mărunte, pe considerentul "Nu avem bani!", ori le dăm tot ce ne cer și apoi ne mirăm că niciun cadou nu îi mai mulțumește.

Și între aceste mentalități, rar găsim timp și chef să îi facem puțină educație financiară copilului nostru, să îi explicăm noțiuni ca "bugetul familiei", "bugetul pentru călătorii" sau "bugetul pentru jucării", de unde vin banii și faptul că aceștia sunt în cantitate limitată.

Fetele mele obișnuiau să ceară cam tot ce era roz sau mov sau sclipea sau era cu ponei sau se atârna la gât, văzute prin magazine, fie că eram acasă ori în vacanță. Și ai zice că nu-i mare scofală 15 lei un colier, 18 lei o cordeluță, 20 de lei un muțunache. Înmulțit cu doi, că doar avem două fete și ni-s dragi ca lumina ochilor și sunt și ei copii și să le facem pe plac și sunt așa frumoase lucrurile copilăriei lor și 1000 de alte motive de-astea emoționale și siropoase se concretizau într-un bon de minim 50 de lei la o singură ieșire în oraş. Dacă ieșeam o dată pe săptămână, faceți un calcul ce sumă minimă lunară s-ar fi dus dus din bugetul nostru doar pentru flecuștețe! 

Așa că eu și Florin am venit cu următoarea propunere: le-am explicat copiilor că avem o anumită sumă limitată de cheltuit pe lună, din care trebuie să ne asigurăm hrana, rata la bancă (doar suntem români!), combustibilul, haine, să economisim și câte ceva pentru situații de urgență și câte o vacanță frumoasă. Așa că va primi fiecare 10 lei pe săptămână, din care își va putea cumpăra ABSOLUT orice dorește ea. În "absolut" intră oul Kinder și orice alte dulciuri de la magazin pe care le vor, bentițe și agrăfioare și muțunache și orice alte flecuștețe mai văd și mai vor ele şi din care mai au deja 100 de modele acasă. 

Datorită acestor bani săptămânali de buzunar, fetele mele au învățat să socotească și să aibă răbdare (Deci dacă îmi cumpăr asta de 7 lei, îmi mai rămân 3 lei pe care îi pot lăsa pentru săptămâna viitoare, când o să am 13 lei), să negocieze și să planifice (Iris, îmi dai tu doi lei și ți-i dau săptămâna viitoare? Emma, vrei să cumperi tu baloanele astea care costă 5 lei, fix câți bani mai ai tu? Iar eu cumpăr creta de colorat cu 10 lei și ne bucurăm amândouă!), învață să aprecieze valoarea lucrurilor și să cheltuiască banii "cu cap".

Bineînțeles că mergem în magazine și vedem jucării, reviste, cărți și rochițe care ne depășesc bugetul familiei pe săptămâna respectivă. La rugămințile lor de a le cumpăra pe toate, eu le notez pe cele pe care nu le-am putut cumpăra în ziua respective (din bugetul familiei, nu dintr-al lor!) pe o listă de dorințe din telefonul meu și, din când în când, mai cumpăr din ele, astfel încât fetele să nu aibă senzația că le-am mințit și că lista aia e doar ca să le calmez. Chiar luăm lista în serios și ținem cont de ea! Eu mi-aș dori să le cumpăr pe loc absolut tot ce îşi doresc dar, chiar dacă aș avea suficienți bani pentru nebunia asta, gestul meu nu le-ar ajuta deloc în viață.

Au săptămâni la rând când nu cheltuie nimic din bugetul lor și apoi se bucură când le anunțăm că au la dispoziție 30-40 de lei, în loc de 10. Au și săptămâni când ne roagă să le împrumutăm. Iar noi le invităm să se "împrumute" singure din bugetul de săptămâna viitoare.

De asemenea, ocazional, bunicii le mai dau câte un bănuţ dar am convenit cu ei ca obiceiul ăsta să fie cât mai rar iar suma maximă să fie de 10 lei. V-am povestit aici că avem bunici înțelegători.

În vacanțe, bugetul fiecăreia este de 10 euro pe săptămână, din care să își cumpere suveniruri.

O fi mult, o fi puțin 10 lei pe săptămână banii unor copii de 4 ani şi 6 ani, în România? Fiecare familie își cunoaște limitele și opțiunile și poate stabili o sumă pentru copiii lor. Important, cred eu, este să introducem (și) educația și responsabilitatea financiară în viața copiilor cât mai devreme. Noi am început să facem asta de anul trecut.

3 comentarii:

  1. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  2. Buna,Andreea.Foarte util articolul tau.Voi prelua si eu ideea ta si o voi adapta familiei noastre.In aceeasi idee a educarii financiare a copiilor, recomand si eu cartea:
    Ghita Pusculita-Idei de afaceri pentru juniori(Ed.Integral)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc si eu, AnaMaria, pentru recomandarea de carte!

      Ștergere