Balenciaga, IKEA şi detergentul din geantă

Foto credit: Pinterest

Mereu m-au amuzat reclamele alea în care ea scoate dintr-o geantă un bidon de balsam, un pachet de detergent sau o cutie mare de bomboane.

Mă întrebam cine ar putea scoate pe piaţă o asemenea geantă de mers la piaţă, practic. Răspunsul a venit în prag de primăvară nebună: Luis Vuitton , cu ale sale celebre sacoşe de rafie, dorite de toate vedetele americane sau modelul de gentoaie pentru care s-au şicanat Balenciaga şi IKEA. 

Ce să spun?! Mare descoperire şi pe capul ăstora! Păi orice femeie şi mai ales orice mamă cunoaşte modelul de gentoi în care încape orice, în care intri ca în dulapul ăla din Narnia şi nu se ştie unde ajungi şi ce o să găseşti pe acolo. 

So, Ladies and Gentlemen, case de modă pariziene şi producători de mobilă din lemn, ciuliţi urechile şi căscaţi ochii bine: I give you GEANTA-NARNIA! 

În Geanta-Narnia își găsesc locul de la truse de machiaj complicate, parfumuri, accesorii de păr, creme pentru (please insert your option here), pantofi şi dresuri de schimb la scutece și body-uri, creme de funduleț și şervețele umede, gel dezinfectant și cremă de mâini.

Vreme de unu'-doi-trei ani, scutecele pot rămâne pe acolo. Body-urile sunt înlocuite, în timp, de alte schimburi, în funcție de sezon: pantaloni scurți și tricouri, pantaloni de lână și o maletă, eventual o eșarfă sau o căciulă. Băgaţi cu încredere, au loc toate în Narnia!

O constantă a genții Narnia rămâne pachetul de șervețele umede. Eventual și calupul de patru/șase pachețele de șervețele uscate. Fie vară, fie iarnă, şerveţelele rămân un must-have în Narnia!

Să nu uităm de hidratare! Şi iată şi cel de al doilea must-have: sticla de apă! La joacă, în parc, în mijloacele de transport, în drum spre casă, sticla de apă e mereu prezentă şi o puteţi împărţi cu bebe, după ce împlineşte şase luni. Zic șase luni, că așa a fost la noi, cu copii alăptați exclusiv în primele șase luni. Dar fiecare e liber să își facă propriile reguli în propria geantă și viață.

Revenind la geanta-Narnia, mai găsim în generoasa ei burtă abisală și gustări. Mere, banane, caju, migdale, caserole cu baghețele de morcovi sau castraveți, fructe uscate, sărățele sau biscuiți de casă sau orice mai vreți voi să dați copiilor gustare. Încărcați cu încredere, în Narnia e loc cât cuprinde!

Tot pentru copii, în Narnia mai putem adăuga una-două-patru perechi de colanţi/pantaloni de schimb, șosete și încălțăminte, hanorace sau cardigane. Desigur, una-două bentițe, o jucărie preferată și chiar și o carte și un joc! Păi ele să lipsească din Narnia?!

Dar, oare, pentru părinți mai este loc în Narnia?

Este! căci Narnia nu face discriminare între oameni şi părinţi. Este loc pentru un tricou de schimb, când ai bebe și regurgitează pe frumosul tău tricou de alăptare fucsia!

Este loc și pentru buletinul tău, pentru un absorbant și, când copiii mai cresc, se găseşte loc și pentru o carte la vedere și câteva prezervative, plasate mai discret, așa. Ce ne mai place Narnia! 😋

E loc și de crenguțele adunate de copii, și de florile strânse de ei, și de pietricele, și de tot ce mai meşteresc ei pe afară.

Iar o prietenă mi-a șoptit, de curând, că în Narnia ar fi loc chiar și de un antiperspirant și de un termos plin cu cafea! 

Ba chiar știu o legendă cu un uscător de salată pe care Narnia l-a ascuns aşa de bine, încât dacă n-ai fi ştiut că e acolo, nu ai fi bănuit nimic! Beat this, BalenciagaIKEALuisVuitton!

Încă un lucru absolut minunat la acest brand total original şi inventat pe loc de mine este că el poate fi personalizat în funcţie de nevoile fiecăruia şi poate fi folosit chiar şi când fetele tale încep să aibă propriile lor mini-genţi Narnia! 

Vine o vreme când renunţăm temporar la modelul Narnia de părinţi şi trecem la Narnia pentru oameni (ştiu, sună urât, la fel cum gândeam şi noi despre alţi părinţi când nu aveam noi copii).

Începem să plecăm iar doar noi doi şi atunci avem nevoie de o geantă-Narnia pentru ruj, ochelari, carte, parfum, tricou, eşarfă, telefon, căşti, un rouge, un fard, un corector că deh, cearcănele etc. Și e bine așa, profitaţi de momentele când schimbaţi modelul de Narnia!

Clipele trec repede și iute vă pomeniți din nou că purtaţi pe umăr Narnia în varianta pentru părinţi. Și va fi bine și amuzant și enervant și confortabil, un sentiment pe care îl cunoașteți.

Însă, asemenea eroilor din povestea adevărată a Narniei, care, după ce își îndeplineau menirea, trebuiau să părăsească ținutul de poveste, la fel vom urma și noi firescul lucrurilor iar Narnia noastră va fi din ce în ce mai golită de lucrurile lor, până când, într-o zi, vom realiza că am trecut tiptil la alt model de Narnia sau poate chiar în altă poveste. Şi vom privi miraţi cum copiii noştri îşi poartă deja pe umeri propria Narnia, doar a lor, nedeschisă nouă.

Dar până atunci, acum cum e la voi? Aveți o geantă-Narnia? Ce povești purtați în ea? Sacoşe de la MegaImage?

Frumoasa, Bestia şi tăticul gay

Sursa: arhiva personală

Am descoperit că avem şi noi literatură pentru copii, promotoare a comunităţii LGBT!
Chiar aici, în România, sub nasul nostru vigilent!

Povestea pe care le-o tot citesc eu copiilor zice că era odată ca niciodată, un stejar care e(ra) altfel decât alţii. Şi stejarul ăsta stă mai la marginea pădurii, aşa. El a rămas pitic. Stejarii ceilalţi au crescut, el a rămas "diferit", if ya know what I mean ;) Aşa că, nefiind şi el ca ceilalţi, l-au tot ignorat până au uitat de el

Totuşi, stejarul nu rămâne singur! În ciuda semnăturilor strânse de Uniunea pentru Familia Tradiţională cu Bătaie şi toată Gama de Abuzuri sau cum s-o numi Uniunea aia, ei bine, în ciuda ei, stejaru' ăsta trăieşte împreună cu un păianjen care i s-a strecurat pe sub scoarţă.
Un stejar, doi stejari. Un păianjen, doi păianjeni. Avem, deci, un duet de genul masculin.😊 

Iar situaţia devine şi mai...deosebită când o veveriţă hăituită de vânători (simbol evident pentru o prostituată urmărită de interlopi) îşi lasă veveriţa-pui în scorbura stejarului pitic (practic, uterul pe care nu-l va avea niciodată el. Noroc cu mama purtătoare! OMG!!! Oare stejarul e o metafora pentru Ricky Martin? Nu, că Ricky e înalt!). Şi atunci, stejarul nostru "pitic" din pădurea de stejari falnici româneşti devine şi tată şi are grijă, împreună cu păianjenul, de puiul de veveriţă. Şi îşi împart atribuţiile în mod echitabil, la fel ca în orice cuplu normal. Era să spun şi "românesc" dar în carte nu scrie dacă păianjenul mai trăgea la măsea din când în când sau dacă stejarul o mai lua pe coajă.

Şi la final, ce să vezi? Veveriţa crescută de cuplul stejar-păianjen şi devenită adultă, îşi întemeiază o familie cu un veveriţoi, dovadă clară a faptului că, deşi a fost crescută de un cuplu format din două persoane de sex masculin, acest aspect nu i-a afectat cu nimic alegerile sentimentale ulterioare.

Frumos lucrat, doamna autoare! Mesaje subliminale despre comunitatea LGBT inserate peste tot! Să le vorbesc copiilor mei, pornind de la povestea asta, despre persoane cu dizabilităţi sau alte afecţiuni medicale din naştere şi cum pot fi ele integrate în societate sau despre cum fiecare fiinţă are rostul ei pe lume, nu m-aş fi gândit! 

Aceleaşi mesaje absolut evidente pentru mintea copiilor le-am observat şi la filmul Frumoasa şi Bestia! Că tot l-am văzut de curând, împreună cu fetele mele şi cu soţul, ca o familie denaturată ce suntem. Ba acolo ne-am mai întâlnit şi cu o altă familie de prieteni veniţi şi ei cu copiii lor!

Dar ce voiam să zic? Nu ştiu ce variantă au ăştia pentru cinema, dar eu nu m-aş fi prins de fazele gay la varianta pe care am văzut-o noi, dacă nu aş fi auzit că ar juca şi dânsele în film. Nici eu, nici restul adulţilor (plus one teenager) împreună cu care am privit, aşteptând să vedem scene din Sodoma şi Gomora în varianta Disney.

Adică, bărbaţi veseli în rochii vedem tot timpul. Gândiţi-vă numai la mulţi reprezentanţi ai cultelor religioase. Ce avem noi aici? Culori: roşu, portocaliu, mov şi nelipsitele alb şi negru. Ştiuuu că astea sunt non-culori, #nusăriţi aşa! 😊

Doi bărbaţi dansând în pereche? Eu am văzut aşa ceva cel puţin o dată la nunţile româneşti pe la care am fost (fiţi sinceri, vă rog!). 

Bărbaţi cu gesturi uşor exagerate, la fel, vedem mereu. Câte un LeFou putem zări oriunde, dacă asta ne interesează şi asta vrem să vânăm. 

În afară de aceste aspecte, pe care copiii evident că nu le-au remarcat, Frumoasa şi Bestia fu toată numa' dragoste, mândrie, prejudecată (hihi), cântece, dans, #BineleÎnvingeRăul. Aceeaşi Mărie, cu altă pălărie. Că o fi fost pălăria creată de Botezatu, asta nu a reieşit clar din context.

E o vorbă cum că publicitatea negativă tot publicitate e. Cam aşa mi se pare şi mie cu tot tam-tam-ul ăsta în jurul acestui film. Şi în general, în jurul subiectelor tabu.

Totuşi, sper că aţi înţeles că încercam să demonstrez ceva aici, nu să denigrez frumoasa carte a doamnei Victoria Pătraşcu, „Stejarul pitic, cel mai bun tătic”, editura Cartea Copiilor, o carte care conţine cinci poveşti foarte frumoase, educative, cu subiecte de actualitate din lumea copiilor, fără conţinut vulgar sau discriminatoriu în nici un fel. O carte pe care v-o recomand cu căldură, care este printre preferatele fetelor mele şi pe care o citim mereu aşa cum este, fără analiză pe text, pentru că nu este cazul. Am vrut doar să demonstrez că, dacă vrem, putem zări oriunde cifra 13 😉

În schimb, aş vrea să vă rog să încercăm cu toţii, mereu, să ne păstrăm mintea şi inima deschise. Căci să declarăm că noi ştim cel mai bine şi să judecăm la prima impresie este cel mai simplu şi uneori cel mai greşit lucru pe care îl putem face. Şi poate ne e cald şi bine să procedăm aşa dar dacă vreunul din copiii noştri îşi face curaj şi îşi aduce acasă iubita/iubitul de acelaşi sex, oare ne va fi la fel de uşor să ne închidem inima?